MEDIEREA SCOLARA

Copiii învaţă să medieze un conflict

Arta negocierii trebuie să devină un instrument la îndemâna fiecăruia

Conflictul este o parte firească a vieţii de zi cu zi, inerentă în relaţiile între oamenii adulţi, dar şi între copii. În şcoala românească, medierea conflictelor este un concept relativ nou. În ultimii ani, există tot mai multe programe, la nivel naţional, care au ca scop pregătirea copiilor pentru a face faţă unor astfel de situaţii.

Zilele acestea, Şcoala Principesa Maria a fost gazda Cercului Pedagogic al Coordonatorilor de Proiecte şi Programe Educative Şcolare şi Extraşcolare care a avut ca temă „Medierea conflictelor de de către elevi”. La dezbatere au participat profesorii coordonatori şi elevii şcolii.

Profesorii sunt cei care au puterea de a influenţa, în mod semnificativ, vieţile elevilor, au puterea de a-i ajuta să îşi formeze o imagine mai clară despre ei înşişi şi despre societate. Astfel, cu ajutorul dascălilor, elevii pot învăţa să-şi asume greşelile şi să iasă cu tact şi înţelegere din situaţiile conflictuale.

Încântaţi de ideea de a deveni mediatori ai diferitelor conflicte, reale sau din poveşti, elevii şcolii Principesa Maria s-au pregătit temeinic şi au demonstrat, prin punerea în scenă a unor fabule şi scenete, că prin abordarea pozitivă a conflictelor se pot naşte chiar prietenii. Felul în care au prezentat situaţiile le-a adus aplauze din partea invitaţilor. Responsabilul cercului pe Valea Prahovei, Nicoleta Tudorache, a fost încântată de prestaţia copiilor. „Activitatea noastră este una permanentă. Tema de astăzi, „Medierea conflictelor de către elevi”, a fost o temă foarte frumoasă şi de actualitate. Arta negocierii trebuie să devină un instrument la îndemâna fiecăruia. Programul poate deveni o legătură între elevi, profesori, comunitate şi trebuie să aibă ca scop medierea conflictelor. Activitatea a fost intensă, mi-a plăcut, copiii sunt foarte frumoşi şi foarte isteţi”, a spus Nicoleta Tudorache.

În Şcoala Principesa Maria, coordonatorul este profesoara Mihaela Drăcea. „Medierea conflictelor, realizată de către elevi în cadrul şcolii, ne creează nouă, cadrelor didactice, posibilitatea de a încuraja idealurile democratice. Elevii învaţă din propriile probleme şi reuşesc să înţeleagă ce înseamnă libertatea de alegere şi sentimentul responsabilităţii”, a spus Mihaela Drăcea.

SURSA: http://www.expresuldesinaia.r

RADIOGRAFIE + PLEDOARIE

luni, 7 februarie 2011

Suntem datori sa promovam medierea

Autor: judecator Petronela Nasaudean, presedintele Tribunalului Salaj

Realitatea statistica a anului judiciar, care se încheie evidentiaza ca evolutia societatii pe calea democratiei si statului de drept se realizeaza prin cresterea semnificativa a situatiilor în care legea se departeaza tot mai mult de dreptul natural si astfel ea, se aseaza din ce în ce mai greu pe raporturile care le reglementeaza.
Acestui neajuns i se adauga înca multe altele ajungându-se în final la concluzia ca, cel putin un sfert din populatia republicii cere ceva justitiei. Procesul judiciar nu-l presupune numai pe cel care cere ci si pe cel caruia i se cere precum si, cel putin unul sau doi români care sa depuna marturie pentru cei care cer sau cei carora li se cere.
Asistam neputinciosi si chiar înspaimântati cum starea de echilibru dintre ratiune si sentiment se degradeaza major, locul ei fiind luat de o atmosfera kafkiana în care toti cautam ceva si nici unul dintre noi nu stie exact nici ce cauta, dar nici ce trebuie sa gaseasca.
A trecut prea multa vreme, de când trebuia sa ne mobilizam pentru a deveni prezenti în aceasta realitate si a încerca sa facem ceva de asa maniera încât parcursul nostru sa-si poata primi prinosul generatiilor care ne urmeaza.
Niciodata un lucru nu se va finaliza daca el nu are un început si fiecare început este dator atât unor iluzii cât si unor deziluzii, în aceeasi masura.
În momentul în care, în sistemul abundent al legislatiei nationale, a aparut legea medierii, judecatorii au privit spre ea ca spre un remediu, iar mediatorii ca spre o posibilitate de a exercita o profesie din care ei si cei din jurul lor sa poata trai, sa poata sa-si creasca copii si de ce nu, sa poata merge în concedii.
În anul de gratie 2010, nici unii si nici ceilalti nu pot, pe deplin, conchide ca, ceea ce au vrut s-a si realizat.
Atât cauza cât si consecinta acestor neîmpliniri exista în fiecare dintre noi.
Judecatorii si-au dorit ca medierea sa conduca, de azi pe mâine, la scaderea numarului de procese si în consecinta la cresterea calitatii actului de justitie si a satisfactiei lucrului bine facut.
Mediatorii, pe de alta parte, cu buna stiinta au uitat îndemnul filozofului stoic Epictet, care spune: "la toate greutatile vietii tale, cauta în tine puterea de a le învinge: la ispita frumusetii sa ai înfrânarea, la greutatea muncii –curajul , la vorba rea - rabdarea."
Cautând obiectiv în interiorul nostru, în faptele sau actele noastre, vom putea usor întelege ca, fiecare dintre noi nu numai ca putem, dar suntem chiar datori a face ceva si mai cu seama a face mai mult.
Nimic nu costa judecatorul sa-si înceapa sedinta de judecata cu o prelegere scurta despre avantajele medierii, despre mediatorii din tabloul de mediatori aflat pe holul instantei, care pot fi solicitati pentru a oferi mai multe detalii în legatura cu aceasta procedura de solutionare a conflictelor.
Nimic nu costa judecatorul ca, punctual când în fata sa ajunge un dosar care poate fi finalizat pe cale amiabila, sa îndrume partile catre mediator.
Nimic nu împiedica judecatorii ca, prin acele mijloace legale pe care le au la îndemâna sa promoveze medierea.
Pe de alta parte, nimic si nimeni nu opreste mediatorul de a gasi, în limita legii, acele modalitati prin care procedura medierii si profesia de mediator sa fie promovate.
Mediatorul trebuie sa înteleaga ca, cel putin în etapa actuala, el trebuie sa mearga catre cetatean pentru ca este mai putin probabil ca, cetateanul cu probleme sa vina spre el.
Ideea ca, medierea poate pune capat unui conflict dintre doua sau mai multe persoane nu înseamna numai ca, în justitie ar scadea numarul proceselor judiciare, nu înseamna numai ca mediatorul si-ar exercita profesia si si-a exercitat-o bine, ci înseamna ca, atât judecatorii cât si mediatorii contribuie direct la a face ca oamenii, societatea, în întregul ei sa fie mai buni.
Prin urmare, împreuna, suntem obligati la acest apostolat. Vom reusi astfel, fiecare dintre noi sa ne gasim si sa ne împlinim rostul, sa iesim din iuresul care ne înconjoara si sa-i ajutam pe cei care au nevoie de noi sa-si gaseasca singuri mântuirea . Nu este deloc dezonorant sa transmitem celor aflati în conflict ca, pot fi ei însisi stapâni în a-si clarifica dezechilibrul dintre dorinte si interese si ca în cadrul acestui dezechilibru, interesele trebuie sa primeze dorintelor.
Nu este deloc exclus ca, doua sau mai multe persoane care ajung în fata mediatorului dând impresia, prin atitudine si comportament, ca niciodata nu vor ajunge la o întelegere, sa dovedeasca puterea ascunsa a compromisului.
Nu este deloc utopie sa credem ca, prin vointa si persuasiune, vom putea convinge în legatura cu împrejurarea ca, nu numai justitia este în masura a solutiona conflictele ci ca, de convenienta cu acestea, exista si alte modalitati si ca, între acestea, medierea poate fi regina.
Daca vom face ce trebuie si atât cât trebuie, ceea ce acum pare literatura, mâine poate fi realitate.
Pentru aceasta, însa, suntem datori sa promovam medierea.
Sursa: mediere-uzamint.ro

NOUA PROCEDURA A DIVORTULUI

Cererile de divort se vor putea solutiona si la notar

Sotii care nu au copii minori vor putea divorta prin intermediul notarului, birourile notariale urmand a tine registrul de divorturi si opisul registrului de divorturi, potrivit unui nou act normativ, publicat luni in Monitorul Oficial.

Dacă există neînţelegeri, anterior declanşării procedurii de divorţ la notar, părţile – soţii, se pot adresa mediatorului pentru a fi sprijiniţi să ajungă la o înţelegere, urmând apoi să urmeze procedura notarială conform legii şi înţelegerii părţilor constatate prin acordul de mediere.

Ordinul MJ privind completarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr.36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 59, din 24 ianuarie 2011. Astfel, in registrul de divorturi, se vor inregistra cererile de divort depuse cu respectarea prevederilor Legii nr. 4/1953 — Codul familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand ca pozitia din registrul de divorturi sa se inchida la eliberarea certificatului de divort sau la pronuntarea altei solutii prevazute de prezentul regulament.
Dosarul de divort, conform Ordinului MJ 81/2011, se va pastra in arhiva biroului notarial si va cuprinde cel putin urmatoarele documente: cererea de divort si documentatia anexata acesteia, incheierea de admitere a cererii de divort, certificatul de divort si dovada comunicarii acestuia la registrul starii civile, precum si, dupa caz, incheierea de respingere a cererii de divort.
Noul act normativ prevede ca incheierea prin care se solutioneaza cererea de divort sa se redacteze in doua exemplare originale.
Astfel, un exemplar al incheierii si, dupa caz, un exemplar original al certificatului de divort se pastreaza in mapa de divorturi de la sediul biroului notarial, iar celalalt exemplar al incheierii se pastreaza la dosarul de divort.
In ce priveste opisul registrului de divorturi, acolo se inscriu, in ordine alfabetica, numele si prenumele sotilor, numarul de inregistrare al dosarului de divort si numarul certificatului de divort.
Procedura divortului
Potrivit Ordinului MJ nr. 81/2011, procedura divortului prin acordul sotilor este de competenta notarului public cu sediul biroului in circumscriptia judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla locul incheierii casatoriei sau ultima locuinta comuna a sotilor.
Conform Ordinului MJ, la primirea cererii, notarul public are obligatia de a verifica, in prealabil, competenta teritoriala. In cazul in care stabileste ca divortul prin acordul sotilor este de competenta altui birou notarial, indruma partile sa se adreseze notarului public competent. Daca partile insista sa inregistreze cererea, notarul public va proceda la inregistrarea cererii si va pronunta o incheiere de respingere a acesteia.
Cererea de divort se face in scris si se semneaza personal de catre soti in fata notarului public competent la care se depune cererea. Documentul va cuprinde, conform noilor prevederi, declaratia sotilor ca nu au copii minori nascuti din casatorie sau adoptati, precum si invoiala acestora asupra numelui de familie pe care il va purta fiecare dintre ei dupa divort.
Cererea de divort va fi insotita de fotocopii ale certificatelor de nastere ale sotilor, precum si ale actelor de identitate ale acestora. Odata cu depunerea cererii de divort, sotii vor prezenta notarului public certificatul de casatorie emis de autoritatile române in original si copie legalizata, copia legalizata urmând a fi anexata la cererea de divort.
De asemenea, noul act normativ prevede ca certificatul de casatorie in original sa ramana la notarul public, pana la eliberarea certificatului de divort.
Cererea de divort va primi si un numar de inregistrare unic la nivel national, in Registrul national de evidenta a cererilor de divort (RNECD). Sotii se vor prezenta personal in fata notarului public pentru depunerea cererii de divort, precum si ulterior, in cadrul procedurii, pentru staruinta in cererea de divort si exprimarea consimtamantului liber si neviciat de desfacere a casatoriei. In actul normativ se prevede expres ca reprezentarea sotilor in cadrul procedurii notariale a divortului este interzisa.
Potrivit art. 38 ² din Codul familiei, sotilor li se acorda un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divort si ii informeaza despre aceasta la momentul inregistrarii cererii.
“Staruinta, respectiv, lipsa de staruinta a fiecaruia dintre soti se constata in incheierea de admitere, respectiv de respingere a cererii de divort”, se prevede in Ordinul MJ nr. 81/2011.
Certificatul de divort se va intocmi in 6 exemplare originale, dintre care: un exemplar pentru fiecare dintre soti, un exemplar pentru dosarul de divort, un exemplar pentru mapa de divorturi de la sediul biroului notarial, un exemplar pentru registrul starii civile de la locul in care s-a incheiat casatoria sau unde s-a transcris certificatul de casatorie eliberat intr-un alt stat si un exemplar pentru registrul starii civile detinut de directia judeteana de evidenta a persoanelor. Totodata, dupa eliberarea certificatului de divort, notarul public va transmite un exemplar al acestuia la primaria locului in care s-a incheiat casatoria sau unde s-a transcris certificatul de casatorie eliberat intr-un alt stat, spre a se face mentiune despre divort in actul de casatorie, si un exemplar la registrul starii civile tinut de directia judeteana de evidenta a persoanelor. In acelasi timp, odata cu eliberarea certificatului de divort, notarul public restituie sotilor certificatul de casatorie, pe care va inscrie mentiunea: «Desfacut casatoria prin certificatul de divort nr. …/…»
Respingerea cererii de divort
In cazul respingerii cererii de divort, notarul public va comunica de indata, in format electronic, solutia pronuntata, in vederea inchiderii pozitiei respective in Registrul national de evidenta a cererilor de divort.
Ordinul MJ nr. 81/2011 prevede posibilitatea notarului public de a emite o incheiere de respingere a cererii de divort in unul dintre urmatoarele cazuri, precum si in alte situatii in care nu sunt indeplinite, cumulativ, conditiile legale prevazute de Codul familiei pentru desfacerea casatoriei prin acordul partilor:
a) nu are competenta legala sa solutioneze cererea de divort;
b) unul dintre soti este pus sub interdictie;
c) unul dintre soti nu isi poate exprima consimtamantul liber si neviciat;
d) la depunerea cererii de divort nu sunt prezenti ambii soti, iar sotul prezent insista sa fie inregistrata cererea;
e) unul dintre soti refuza sa semneze cererea personal, in fata notarului public;
f) sotii refuza sa dea declaratiile prevazute de prezentul regulament;
g) sotii nu se inteleg cu privire la numele de familie care urmeaza a fi purtat dupa divort de catre fiecare dintre ei;
h) sotii nu prezinta, la depunerea cererii de divort, actul de casatorie in original;
i) sotii au copii minori, nascuti din casatorie sau adoptati;
j) unul dintre soti se prezinta in fata notarului public la termenul de 30 de zile acordat potrivit art. 38 2 din Codul familiei si declara ca nu mai staruie in cererea de divort;
k) unul dintre soti nu mai staruie in cererea de divort intrucat nu s-a prezentat in fata notarului public la expirarea termenului de 30 de zile acordat potrivit art. 38 2 din Codul familiei pentru a declara ca staruie in cererea de divort;
l) cererea a ramas fara obiect intrucat casatoria dintre soti a fost desfacuta de catre o alta autoritate competenta;
m) sotii se impaca;
n) sotii isi retrag cererea de divort;
o) inainte de finalizarea procedurii de divort unul dintre soti a decedat, casatoria incetand in acest mod.
Sursa: mediereagalati