MEDIEREA SCOLARA

Copiii învaţă să medieze un conflict

Arta negocierii trebuie să devină un instrument la îndemâna fiecăruia

Conflictul este o parte firească a vieţii de zi cu zi, inerentă în relaţiile între oamenii adulţi, dar şi între copii. În şcoala românească, medierea conflictelor este un concept relativ nou. În ultimii ani, există tot mai multe programe, la nivel naţional, care au ca scop pregătirea copiilor pentru a face faţă unor astfel de situaţii.

Zilele acestea, Şcoala Principesa Maria a fost gazda Cercului Pedagogic al Coordonatorilor de Proiecte şi Programe Educative Şcolare şi Extraşcolare care a avut ca temă „Medierea conflictelor de de către elevi”. La dezbatere au participat profesorii coordonatori şi elevii şcolii.

Profesorii sunt cei care au puterea de a influenţa, în mod semnificativ, vieţile elevilor, au puterea de a-i ajuta să îşi formeze o imagine mai clară despre ei înşişi şi despre societate. Astfel, cu ajutorul dascălilor, elevii pot învăţa să-şi asume greşelile şi să iasă cu tact şi înţelegere din situaţiile conflictuale.

Încântaţi de ideea de a deveni mediatori ai diferitelor conflicte, reale sau din poveşti, elevii şcolii Principesa Maria s-au pregătit temeinic şi au demonstrat, prin punerea în scenă a unor fabule şi scenete, că prin abordarea pozitivă a conflictelor se pot naşte chiar prietenii. Felul în care au prezentat situaţiile le-a adus aplauze din partea invitaţilor. Responsabilul cercului pe Valea Prahovei, Nicoleta Tudorache, a fost încântată de prestaţia copiilor. „Activitatea noastră este una permanentă. Tema de astăzi, „Medierea conflictelor de către elevi”, a fost o temă foarte frumoasă şi de actualitate. Arta negocierii trebuie să devină un instrument la îndemâna fiecăruia. Programul poate deveni o legătură între elevi, profesori, comunitate şi trebuie să aibă ca scop medierea conflictelor. Activitatea a fost intensă, mi-a plăcut, copiii sunt foarte frumoşi şi foarte isteţi”, a spus Nicoleta Tudorache.

În Şcoala Principesa Maria, coordonatorul este profesoara Mihaela Drăcea. „Medierea conflictelor, realizată de către elevi în cadrul şcolii, ne creează nouă, cadrelor didactice, posibilitatea de a încuraja idealurile democratice. Elevii învaţă din propriile probleme şi reuşesc să înţeleagă ce înseamnă libertatea de alegere şi sentimentul responsabilităţii”, a spus Mihaela Drăcea.

SURSA: http://www.expresuldesinaia.r

RADIOGRAFIE + PLEDOARIE

luni, 7 februarie 2011

Suntem datori sa promovam medierea

Autor: judecator Petronela Nasaudean, presedintele Tribunalului Salaj

Realitatea statistica a anului judiciar, care se încheie evidentiaza ca evolutia societatii pe calea democratiei si statului de drept se realizeaza prin cresterea semnificativa a situatiilor în care legea se departeaza tot mai mult de dreptul natural si astfel ea, se aseaza din ce în ce mai greu pe raporturile care le reglementeaza.
Acestui neajuns i se adauga înca multe altele ajungându-se în final la concluzia ca, cel putin un sfert din populatia republicii cere ceva justitiei. Procesul judiciar nu-l presupune numai pe cel care cere ci si pe cel caruia i se cere precum si, cel putin unul sau doi români care sa depuna marturie pentru cei care cer sau cei carora li se cere.
Asistam neputinciosi si chiar înspaimântati cum starea de echilibru dintre ratiune si sentiment se degradeaza major, locul ei fiind luat de o atmosfera kafkiana în care toti cautam ceva si nici unul dintre noi nu stie exact nici ce cauta, dar nici ce trebuie sa gaseasca.
A trecut prea multa vreme, de când trebuia sa ne mobilizam pentru a deveni prezenti în aceasta realitate si a încerca sa facem ceva de asa maniera încât parcursul nostru sa-si poata primi prinosul generatiilor care ne urmeaza.
Niciodata un lucru nu se va finaliza daca el nu are un început si fiecare început este dator atât unor iluzii cât si unor deziluzii, în aceeasi masura.
În momentul în care, în sistemul abundent al legislatiei nationale, a aparut legea medierii, judecatorii au privit spre ea ca spre un remediu, iar mediatorii ca spre o posibilitate de a exercita o profesie din care ei si cei din jurul lor sa poata trai, sa poata sa-si creasca copii si de ce nu, sa poata merge în concedii.
În anul de gratie 2010, nici unii si nici ceilalti nu pot, pe deplin, conchide ca, ceea ce au vrut s-a si realizat.
Atât cauza cât si consecinta acestor neîmpliniri exista în fiecare dintre noi.
Judecatorii si-au dorit ca medierea sa conduca, de azi pe mâine, la scaderea numarului de procese si în consecinta la cresterea calitatii actului de justitie si a satisfactiei lucrului bine facut.
Mediatorii, pe de alta parte, cu buna stiinta au uitat îndemnul filozofului stoic Epictet, care spune: "la toate greutatile vietii tale, cauta în tine puterea de a le învinge: la ispita frumusetii sa ai înfrânarea, la greutatea muncii –curajul , la vorba rea - rabdarea."
Cautând obiectiv în interiorul nostru, în faptele sau actele noastre, vom putea usor întelege ca, fiecare dintre noi nu numai ca putem, dar suntem chiar datori a face ceva si mai cu seama a face mai mult.
Nimic nu costa judecatorul sa-si înceapa sedinta de judecata cu o prelegere scurta despre avantajele medierii, despre mediatorii din tabloul de mediatori aflat pe holul instantei, care pot fi solicitati pentru a oferi mai multe detalii în legatura cu aceasta procedura de solutionare a conflictelor.
Nimic nu costa judecatorul ca, punctual când în fata sa ajunge un dosar care poate fi finalizat pe cale amiabila, sa îndrume partile catre mediator.
Nimic nu împiedica judecatorii ca, prin acele mijloace legale pe care le au la îndemâna sa promoveze medierea.
Pe de alta parte, nimic si nimeni nu opreste mediatorul de a gasi, în limita legii, acele modalitati prin care procedura medierii si profesia de mediator sa fie promovate.
Mediatorul trebuie sa înteleaga ca, cel putin în etapa actuala, el trebuie sa mearga catre cetatean pentru ca este mai putin probabil ca, cetateanul cu probleme sa vina spre el.
Ideea ca, medierea poate pune capat unui conflict dintre doua sau mai multe persoane nu înseamna numai ca, în justitie ar scadea numarul proceselor judiciare, nu înseamna numai ca mediatorul si-ar exercita profesia si si-a exercitat-o bine, ci înseamna ca, atât judecatorii cât si mediatorii contribuie direct la a face ca oamenii, societatea, în întregul ei sa fie mai buni.
Prin urmare, împreuna, suntem obligati la acest apostolat. Vom reusi astfel, fiecare dintre noi sa ne gasim si sa ne împlinim rostul, sa iesim din iuresul care ne înconjoara si sa-i ajutam pe cei care au nevoie de noi sa-si gaseasca singuri mântuirea . Nu este deloc dezonorant sa transmitem celor aflati în conflict ca, pot fi ei însisi stapâni în a-si clarifica dezechilibrul dintre dorinte si interese si ca în cadrul acestui dezechilibru, interesele trebuie sa primeze dorintelor.
Nu este deloc exclus ca, doua sau mai multe persoane care ajung în fata mediatorului dând impresia, prin atitudine si comportament, ca niciodata nu vor ajunge la o întelegere, sa dovedeasca puterea ascunsa a compromisului.
Nu este deloc utopie sa credem ca, prin vointa si persuasiune, vom putea convinge în legatura cu împrejurarea ca, nu numai justitia este în masura a solutiona conflictele ci ca, de convenienta cu acestea, exista si alte modalitati si ca, între acestea, medierea poate fi regina.
Daca vom face ce trebuie si atât cât trebuie, ceea ce acum pare literatura, mâine poate fi realitate.
Pentru aceasta, însa, suntem datori sa promovam medierea.
Sursa: mediere-uzamint.ro

NOUA PROCEDURA A DIVORTULUI

Cererile de divort se vor putea solutiona si la notar

Sotii care nu au copii minori vor putea divorta prin intermediul notarului, birourile notariale urmand a tine registrul de divorturi si opisul registrului de divorturi, potrivit unui nou act normativ, publicat luni in Monitorul Oficial.

Dacă există neînţelegeri, anterior declanşării procedurii de divorţ la notar, părţile – soţii, se pot adresa mediatorului pentru a fi sprijiniţi să ajungă la o înţelegere, urmând apoi să urmeze procedura notarială conform legii şi înţelegerii părţilor constatate prin acordul de mediere.

Ordinul MJ privind completarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr.36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995 a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 59, din 24 ianuarie 2011. Astfel, in registrul de divorturi, se vor inregistra cererile de divort depuse cu respectarea prevederilor Legii nr. 4/1953 — Codul familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand ca pozitia din registrul de divorturi sa se inchida la eliberarea certificatului de divort sau la pronuntarea altei solutii prevazute de prezentul regulament.
Dosarul de divort, conform Ordinului MJ 81/2011, se va pastra in arhiva biroului notarial si va cuprinde cel putin urmatoarele documente: cererea de divort si documentatia anexata acesteia, incheierea de admitere a cererii de divort, certificatul de divort si dovada comunicarii acestuia la registrul starii civile, precum si, dupa caz, incheierea de respingere a cererii de divort.
Noul act normativ prevede ca incheierea prin care se solutioneaza cererea de divort sa se redacteze in doua exemplare originale.
Astfel, un exemplar al incheierii si, dupa caz, un exemplar original al certificatului de divort se pastreaza in mapa de divorturi de la sediul biroului notarial, iar celalalt exemplar al incheierii se pastreaza la dosarul de divort.
In ce priveste opisul registrului de divorturi, acolo se inscriu, in ordine alfabetica, numele si prenumele sotilor, numarul de inregistrare al dosarului de divort si numarul certificatului de divort.
Procedura divortului
Potrivit Ordinului MJ nr. 81/2011, procedura divortului prin acordul sotilor este de competenta notarului public cu sediul biroului in circumscriptia judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla locul incheierii casatoriei sau ultima locuinta comuna a sotilor.
Conform Ordinului MJ, la primirea cererii, notarul public are obligatia de a verifica, in prealabil, competenta teritoriala. In cazul in care stabileste ca divortul prin acordul sotilor este de competenta altui birou notarial, indruma partile sa se adreseze notarului public competent. Daca partile insista sa inregistreze cererea, notarul public va proceda la inregistrarea cererii si va pronunta o incheiere de respingere a acesteia.
Cererea de divort se face in scris si se semneaza personal de catre soti in fata notarului public competent la care se depune cererea. Documentul va cuprinde, conform noilor prevederi, declaratia sotilor ca nu au copii minori nascuti din casatorie sau adoptati, precum si invoiala acestora asupra numelui de familie pe care il va purta fiecare dintre ei dupa divort.
Cererea de divort va fi insotita de fotocopii ale certificatelor de nastere ale sotilor, precum si ale actelor de identitate ale acestora. Odata cu depunerea cererii de divort, sotii vor prezenta notarului public certificatul de casatorie emis de autoritatile române in original si copie legalizata, copia legalizata urmând a fi anexata la cererea de divort.
De asemenea, noul act normativ prevede ca certificatul de casatorie in original sa ramana la notarul public, pana la eliberarea certificatului de divort.
Cererea de divort va primi si un numar de inregistrare unic la nivel national, in Registrul national de evidenta a cererilor de divort (RNECD). Sotii se vor prezenta personal in fata notarului public pentru depunerea cererii de divort, precum si ulterior, in cadrul procedurii, pentru staruinta in cererea de divort si exprimarea consimtamantului liber si neviciat de desfacere a casatoriei. In actul normativ se prevede expres ca reprezentarea sotilor in cadrul procedurii notariale a divortului este interzisa.
Potrivit art. 38 ² din Codul familiei, sotilor li se acorda un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divort si ii informeaza despre aceasta la momentul inregistrarii cererii.
“Staruinta, respectiv, lipsa de staruinta a fiecaruia dintre soti se constata in incheierea de admitere, respectiv de respingere a cererii de divort”, se prevede in Ordinul MJ nr. 81/2011.
Certificatul de divort se va intocmi in 6 exemplare originale, dintre care: un exemplar pentru fiecare dintre soti, un exemplar pentru dosarul de divort, un exemplar pentru mapa de divorturi de la sediul biroului notarial, un exemplar pentru registrul starii civile de la locul in care s-a incheiat casatoria sau unde s-a transcris certificatul de casatorie eliberat intr-un alt stat si un exemplar pentru registrul starii civile detinut de directia judeteana de evidenta a persoanelor. Totodata, dupa eliberarea certificatului de divort, notarul public va transmite un exemplar al acestuia la primaria locului in care s-a incheiat casatoria sau unde s-a transcris certificatul de casatorie eliberat intr-un alt stat, spre a se face mentiune despre divort in actul de casatorie, si un exemplar la registrul starii civile tinut de directia judeteana de evidenta a persoanelor. In acelasi timp, odata cu eliberarea certificatului de divort, notarul public restituie sotilor certificatul de casatorie, pe care va inscrie mentiunea: «Desfacut casatoria prin certificatul de divort nr. …/…»
Respingerea cererii de divort
In cazul respingerii cererii de divort, notarul public va comunica de indata, in format electronic, solutia pronuntata, in vederea inchiderii pozitiei respective in Registrul national de evidenta a cererilor de divort.
Ordinul MJ nr. 81/2011 prevede posibilitatea notarului public de a emite o incheiere de respingere a cererii de divort in unul dintre urmatoarele cazuri, precum si in alte situatii in care nu sunt indeplinite, cumulativ, conditiile legale prevazute de Codul familiei pentru desfacerea casatoriei prin acordul partilor:
a) nu are competenta legala sa solutioneze cererea de divort;
b) unul dintre soti este pus sub interdictie;
c) unul dintre soti nu isi poate exprima consimtamantul liber si neviciat;
d) la depunerea cererii de divort nu sunt prezenti ambii soti, iar sotul prezent insista sa fie inregistrata cererea;
e) unul dintre soti refuza sa semneze cererea personal, in fata notarului public;
f) sotii refuza sa dea declaratiile prevazute de prezentul regulament;
g) sotii nu se inteleg cu privire la numele de familie care urmeaza a fi purtat dupa divort de catre fiecare dintre ei;
h) sotii nu prezinta, la depunerea cererii de divort, actul de casatorie in original;
i) sotii au copii minori, nascuti din casatorie sau adoptati;
j) unul dintre soti se prezinta in fata notarului public la termenul de 30 de zile acordat potrivit art. 38 2 din Codul familiei si declara ca nu mai staruie in cererea de divort;
k) unul dintre soti nu mai staruie in cererea de divort intrucat nu s-a prezentat in fata notarului public la expirarea termenului de 30 de zile acordat potrivit art. 38 2 din Codul familiei pentru a declara ca staruie in cererea de divort;
l) cererea a ramas fara obiect intrucat casatoria dintre soti a fost desfacuta de catre o alta autoritate competenta;
m) sotii se impaca;
n) sotii isi retrag cererea de divort;
o) inainte de finalizarea procedurii de divort unul dintre soti a decedat, casatoria incetand in acest mod.
Sursa: mediereagalati

CONFERINTA NATIONALA A MEDIATORILOR 19-20.11.2010.

MEDIEREA – VERIGA LIPSA A PACII SI ARMONIEI IN SOCIETATEA ROMANEASCA

,,OCHI PENTRU OCHI SI… LUMEA VA SFARSI OARBA” (Ghandi)

Cu sprijinul ,,generos si dezinteresat al mai multor oameni de bine’’, teoria dialectica a unitatii si luptei contrariilor a fost perfectionata si transformata intr-un mod cat se poate de original devenind, in varianta romaneasca, teoria permanentei conflictului sau ,,conflictul ca stare normala, de fapt”. Am evoluat rapid de la :,,sa moara capra vecinului’’ la: ,,mai bine sa moara vecinul, ca sa-i luam noi capra” si foarte multi dintre noi au inceput o cursa contracronometru pentru construirea unei lumi proprii, in care sa se simta cat mai stapan si in care bunastarea, fericirea si confortul personal au fost cladite, de cele mai multe ori, pe lespedea sub care se odihnesc, speram doar temporar, valori precum: competenta, cinstea, omenia, modestia, spiritul de comunitate, patriotismul si, nu in ultimul rand, chiar bunul simt. Dupa 20 ani de ,,furat caciula unii, altora” efectele acestui model de existenta sunt, in mod vizibil, dezastruoase si ne pun pe noi, protagonistii acestui teatru absurd in lumina, cel putin jenanta, a unor intrebari de genul: -puteam sa procedam si altfel?; -avem, fiecare dintre noi, vreo responsabilitate pentru acest rezultat?; si, ceea ce este cel mai important, -suntem in stare si avem vreo posibilitate de a indrepta lucrurile? Am facut acesta introducere pentru a puncta si fixa nivelul de la care noi, mediatorii, suntem chemati sa ne asumam macar o parte din uriasa sarcina de a restabili normalitatea si de a reaseza la locul ei scara valorilor in societatea romaneasca. Pentru a realiza acest lucru trebuie sa evitam sa cadem in capcana care a condus ca Romania sa devina ,,Patria paradoxului” in care avem o multime de invatatori si profesori dar foarte putini dascali, foarte multi purtatori ai sutanei dar putini preoti, multi medici dar si mai putini doctori si zeci de mii de juristi intr-o tara in care dreptatea umbla cu capul spart, sprijinita in carje dar, binenteles, legata la ochi… iar exemplele pot continua.

Desi sunt un nou intrat in profesie, am fost si raman foarte interesat de aparitia si, mai ales de evolutia Medierii, precum si un observator constant al eforturilor depuse de o parte din actuala conducere a CdM, incepand cu multi ani in urma, in promovarea si afirmarea acestei profesii. Am retinut ca, in actualul context social-economic, singura politica posibila este aceea a pasilor marunti si a castigului dupa principiul: cate putin dar in fiecare zi…precum si faptul ca, lumea mediatorilor proveniti si ei din lumea reala, nu-i asa, nu se poate deosebi prea mult de aceasta. De ce spun asta? Pentru ca am aflat, ca si dvs de altfel, din numeroase si diferite surse ca intre mediatori exista conflicte si ca, ceea este surprinzator si grav totodata, este ca unele din acestea sunt chiar in instanta! Cunosc direct sau indirect pe foarte multi dintre dvs si stiu ca optiunea pentru mediere se datoreaza unei structuri sufletesti si trasaturi de caracter care presupun, in primul rand generozitate, toleranta, dorinta de a face bine precum si un minim de vocatie pentru aceasta profesie. Cum putem atunci, explica si califica aceste lucruri fata de cele expuse mai sus?

Va rog sa-mi permiteti sa invit cu toata deferenta cuvenita, aici si acum, pe toti cei implicati in aceste conflicte ca, incepand de luni 22.11.2010, sa adreseze instantei cererea de suspendare a tuturor proceselor ca urmare a optiunii partilor pentru procedura de mediere si sa-si aleaga unul din mediatorii romani sau, daca nu au incredere, chiar internationali pentru demararea imediata a acesteia. Fac un apel sincer la dvs si va rog din nou, in numele si cu asentimentul celor prezenti, sa tragem o linie, sa punem punct si sa facem un prim ,,caz scoala” din rezolvarea conflictului mediatorilor iar acest lucru sa fie facut public si cu publicitatea care sigur nu va lipsi intr-o asemenea situatie. Este imperios necesar sa demonstram tuturor ca putem gestiona si rezolva in spiritul profesiei noastre propriile neintelegeri si astfel vom prezenta cel mai bun exemplu si un pertinent argument in alegerea medierii de catre toti cetatenii aflati in diferite conflicte. Medierea nu-si va putea realiza si indeplini misiunea si rolul social extraordinar de important si benefic pe care si le-a asumat, daca mediatorii vor persista in a mentine actuala situatie. Nu vom putea sa realizam ceea ce ne-am propus, ca profesie si nici sa fim luati in seama la modul serios, daca nu ne organizam si functionam dupa reguli si norme foarte clare, precise si general acceptate, in care interesul personal al mediatorilor cu cel al Medierii, in general ,sa fie armonizate, unite si, foarte important, cu o singura si puternica voce, care in mod sigur va fi atat auzita, ascultata cat si, mai ales, respectata. In acest context, supun atentiei si dezbaterii, chiar ulterioare acestei conferinte, cateva propuneri:

1. Fara a aduce atingere dreptului la asociere deja consacrat propun ca, la nivelul fiecarui judet sa existe o singura structura profesionala a mediatorilor –asociatie, colegiu, consiliu, etc- care sa fie in masura sa reprezinte interesele Medierii si ale mediatorilor in raport cu toate institutiile judetului respectiv –instante, parchete, politie, si toate celelalte structuri teritoriale si locale ce pot avea un rol activ in sprijinirea si promovarea medierii.

2. Statul poate si trebuie sa se implice in promovarea medierii. Acceptand premisa, legiferata deja, a neobligarii cetateanului la o cheltuiala suplimentara in legatura cu medierea trebuie sa privim problema in primul rand sub aspectul eficientei in cheltuirea si economisirea banului public chiar de catre stat. Stim ca, in raport cu necesitatile, banii au fost si vor fi intoteauna insuficienti dar sunt etape in care trebuie sa ne alegem cu atentie prioritatile si este momentul acum, sa solicitam statului prin institutiile sale, sa analizeze ce este mai ieftin de suportat: un proces judiciar sau o mediere? Daca raspunsul este usor de anticipat ar trebui si usor acceptat si atunci implicarea statului in sprijinirea si promovarea efectiva a medierii prin decontarea cheltuielilor in cazurile care aglomereaza cel mai mult justitia, rezolvate prin aceasta procedura, ar trebui sa fie doar o chestiune de zile sau maxim cateva saptamani.

3. Statul nu se va lasa usor convins sa scoata bani pentru mediere cand la usa lui bat maini mult mai puternice si unite decat ale mediatorilor. Depinde insa de noi sa-l convingem si va propun sa luam ca model de succes in implementarea unei idei ce a devenit apoi realitate, SMURD-ul dr. Raed Arafat. A inceput ca un ONG privit cu suspiciune, neincredere, sau chiar zambete ironice din partea mai marilor din M.S. sau M.I. si, prin multa daruire, perseverenta dar si prin onestitate si competenta a ajuns in prezent o institutie a carei eficienta, utilitate si importanta este acceptata, recunoscuta si apreciata de toata lumea. Plecand de la acest model trebuie regandita si construita atat strategia de dezvoltare a medierii cat si modalitatea de selectie si alegere a celor mai potriviti dintre mediatori care sa fie in masura ca, prin intelepciune, echilibru si competenta sa conduca implementarea acestei strategii spre binele profesiei si al slujitorilor ei. Propun astfel ca, urmatoarele alegeri pentru CdM sa se faca dupa o perioada de prezentare a candidaturilor si strategiilor fiecarui candidat respectand principiul fundamental al democratiei – votul deschis, liber exprimat, inclusiv prin mijloacele moderne de comunicare, sms, email, posta.

Cu multumiri pentru timpul acordat, Ion Constantin

MICA REFORMA - MEDIERE

LEGEA NR.202/2010 PRIVIND UNELE MĂSURI PENTRU ACCELERAREA SOLUŢIONĂRII PROCESELOR

MODIFICĂRI RELEVANTE CU PRIVIRE LA MEDIERE

Art. I. - Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Pct. 9. La articolul 108¹ alineatul 1 punctul 1, după litera e) se introduce o nouă literă, lit. f), cu următorul cuprins:

„f) refuzul părţii de a se prezenta la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii, în situaţiile în care a acceptat, potrivit legii.”

Pct.15. Articolul 131 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 131. – În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părţilor, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii. În acest scop, el va solicita înfăţişarea personală a părţilor, chiar dacă acestea sunt reprezentate. Dispoziţiile art. 132¹ alin. 2 sunt aplicabile.

În litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecătorul poate invita părţile să participe la o şedinţă de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri. Când consideră necesar, ţinând seama de circumstanţele cauzei, judecătorul va recomanda părţilor să recurgă la mediere, în vederea soluţionării litigiului pe cale amiabilă, în orice fază a judecăţii. Medierea nu este obligatorie pentru părţi.

Dacă, în condiţiile alin. 1 sau 2, părţile se împacă, judecătorul va constata învoiala lor în cuprinsul hotărârii pe care o va da. Dispoziţiile art. 271-273 sunt aplicabile.”

Pct. 40. După articolul 614 se introduce un nou articol, art. 614¹, cu următorul cuprins:

„Art. 614¹. - În faţa instanţei de fond, aceasta va stărui pentru soluţionarea divorţului prin înţelegerea părţilor.

În cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părţile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părţilor. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea divorţului prin mediere.

Până la termenul fixat de instanţă, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părţile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul şedinţei de informare.

Prevederile alin. 2 şi 3 nu sunt aplicabile în cazul în care părţile au încercat soluţionarea divorţului prin mediere anterior introducerii acţiunii.”

Pct.42. La articolul 720¹, alineatul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 720¹. - În procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directă.”

Pct.43. La articolul 720¹, după alineatul 1 se introduce un nou alineat, alin. 11, cu următorul cuprins:

„Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendă pe durata acestei proceduri, dar nu mai mult de trei luni de la începerea ei.”

Pct.47. Articolul 720⁷ se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 720⁷. - În cursul judecăţii asupra fondului procesului, instanţa va stărui pentru soluţionarea lui, în tot sau în parte, prin înţelegerea părţilor.

În cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părţile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea părţilor. După informare, părţile decid dacă acceptă sau nu soluţionarea litigiului prin mediere.

Până la termenul fixat de instanţă, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părţile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul şedinţei de informare.

Prevederile alin. 2 şi 3 nu sunt aplicabile în cazul în care părţile au încercat soluţionarea litigiului prin mediere anterior introducerii acţiunii.

Înţelegerea părţilor se constată prin hotărâre irevocabilă şi executorie.”

Art. XV. – La articolul 26 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Pentru activitatea de informare şi consiliere a părţilor cu privire la procedura medierii şi avantajele acesteia, îndeplinită potrivit legii anterior încheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu.”

Art. XVIII. - Codul de procedură penală republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

Pct. 1. La articolul 10 alineatul 1, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) a fost retrasă plângerea prealabilă ori părţile s-au împăcat, ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea plângerii sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.”

Pct.2. După articolul 16 se introduce un nou articol, art. 16¹, cu următorul cuprins:

„Tranzacţia, medierea şi recunoaşterea pretenţiilor civile

Art. 16¹. - În cursul procesului penal, cu privire la pretenţiile civile, inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacţie sau un acord de mediere, potrivit legii.

Inculpatul, cu acordul părţii responsabile civilmente, poate recunoaşte, în tot sau în parte, pretenţiile părţii civile.

În cazul recunoaşterii pretenţiilor civile, instanţa obligă la despăgubiri în măsura recunoaşterii. Cu privire la pretenţiile civile nerecunoscute, pot fi administrate probe.”

Art. XXII. - (4) În cazul litigiilor în materie comercială, aflate în procedura concilierii la data intrării în vigoare a prezentei legi, părţile pot conveni fie să continue această procedură, fie să recurgă la procedura medierii.

Art. XXVIII. - Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia prevederilor privind divorţul pe cale administrativă şi pe cale notarială, care intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Legea nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.714/26 octombrie 2010 şi va intra în vigoare la data de 26 noiembrie 2010, cu excepţia prevederilor privind divorţul pe cale administrativă şi pe cale notarială, care vor intra în vigoare la data de 26 decembrie 2010.

O STIRE COMENTATA ...

Medierea, este o cale de a scăpa de procesele prea lungi

Mediatorii au făcut pe actorii la Palatul Parlamentului pentru a arăta cum se poate rezolva un conflict. Procesele lungi şi scumpe ar putea rămâne doar o amintire dacă românii vor înţelege că este mai avantajos să se adreseze unui mediator decât instanţei de judecată.

Legea medierii, care i-ar putea scuti pe justiţiabili de calvarul proceselor interminabile, a intrat în vigoare încă din 2006. Cu toate acestea, cei mai mulţi dintre români nu ştiu încă la ce foloseşte. Medierea reprezintă o modalitate alternativă, facultativă, de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă. Părţile sunt asistate de un specialist în mediere, în condiţii de neutralitate, imparţialitate şi confidenţialitate. Avantajele medierii sunt incontestabile.
Onorariul unui mediator, suportat de către părţi în mod egal, este
mult mai mic decât al unui avocat. Dacă un proces durează ani întregi, medierea poate soluţiona conflictul chiar şi după o singură şedinţă. Pentru a putea apela la un astfel de specialist, este nevoie de acordul tuturor părţilor implicate în conflict. Înţelegerea la care se ajunge are valoarea unui document cu titlu executoriu. În acest caz, părţile sunt scutite de plata taxei de timbru.
Cine se poate adresa mediatorilor
Se poate apela la mediator în orice litigiu de natură civilă sau comercială, în cele de familie, în conflictele din domeniul protecţiei consumatorilor sau în cazul litigiilor de muncă. În materie penală, medierea e posibilă numai în cazul infracţiunilor pentru care legea cere plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau permite împăcarea părţilor. Pentru cei care au nevoie de serviciile unui mediator, Ministerul Justiţiei a publicat pe pagina sa de internet www.just.ro Tabloul Mediatorilor. Lista conţine numele specialiştilor în mediere din fiecare judeţ, numerele de telefon şi adresele birourilor de mediere.
În regie proprie
La Palatul Parlamentului a fost organizată, ieri, prima dezbatere publică pe tema medierii. Evenimentul face parte dintr-o campanie amplă de informare pentru creşterea notorietăţii acestei alternative la instanţa de judecată. Moderatorul întâlnirii a fost deputata Alina Gorghiu, ea însăşi mediator.
Dezbaterea a fost ­inedită, participanţii la discuţii punând în scenă două simulări de mediere a unor conflicte. Pentru câteva zeci de minute, aceştia s-au transformat în actori, lăsând asistenţa cu gura căscată. Mediatorii au jucat, pe de o parte, rolul unui manager de firmă de construcţii care a concediat mai mulţi salariaţi şi, pe de altă parte, rolul reprezentantului celor disponibilizaţi. "Criza a afectat puternic piaţa construcţiilor şi, ca să nu dăm faliment, am fost nevoiţi să concediem 25 de salariaţi, din cei 50", a spus "directorul" societăţii. "Ne-aţi dat afară fără să respectaţi contractul de muncă, ce prevede zece salarii compensatorii în caz de concediere şi fără criterii clare de disponibilizare", a fost replica dură a reprezentantului celor concediaţi.
După ce a ascultat ambele puncte de vedere, mediatorul a discutat separat cu cele două părţi, pentru a putea găsi soluţii la acest conflict.
Pentru a da culoare "scenetei", dar şi pentru a releva o situaţie cât se poate de reală, "directorul" a încercat să-l mituiască pe reprezentantul celor concediaţi: "Vă reangajez cu un salariu de 5.000 de euro dacă reuşiţi să-i convingeţi pe ceilalţi disponibilizaţi să renunţe la a cere salarii compensatorii". Replica a venit imediat: "În aceste condiţii, aş avea salariul mai mare decât al dumneavoastră, ceea ce este de neacceptat".
Cazuri inspirate din realitate
Deşi a părut o joacă, scenariul realizat de mediatori a cuprins momentele-cheie ale unei medieri. Scenariul celei de-a doua simulări s-a inspirat dintr-un caz cât se poate de real, cunoscut multora dintre români: conflictul dintre o asociaţie de locatari, care a reclamat intervenţia tardivă a furnizorului de apă la o avarie survenită la una dintre conducte. Şi de data aceasta, negocierea a fost spumoasă, fiind punctată cu numeroase momente hazlii. În final, cu ajutorul mediatorului, părţile au ajuns la o înţelegere, deşi, iniţial, punctele lor de vedere păreau ireconciliabile.
Număr record de procese pe rolul instanţelor de judecată
Instituţia medierii ar putea reduce în mod spectaculos presiunea care este în prezent pusă pe instanţele din România, incapabile să facă faţă valului de procese. Anul trecut a fost înregistrat un număr-record de procese. Peste 4 milioane de litigii au ajuns pe mesele judecătorilor, în condiţiile în care schema de personal este aceeaşi de mai bine de 20 de ani. Prin urmare, aglomerarea instanţelor de judecată din România a ajuns să afecteze întreg sistemul judiciar. Procesele aparent simple sunt întârziate din cauza birocraţiei, iar deciziile instanţei vin după repetate înfăţişări şi termene prescrise. S-a ajuns la situaţia în care cea mai banală neînţelegere se trimite spre soluţionare instanţei, fapt ce determină ca demersul să devină extrem de greoi şi de costisitor.

Sursa: adevarul.ro

P.S. Evenimentul, la care am avut placerea sa particip, a avut loc ieri, 16.10.2010, la Palatul Parlamentului si a fost organizat de Asociatia ,,Centrul Avocatilor Mediatori". A fost o manifestare reusita si utila la care cei circa 150 de participanti (politicieni, ziaristi, cetateni, studenti) au asistat cu mare interes iar la cele doua simulari ale unor spete de mediere (interpretate de Mihai Ghervase - mediator, impreuna cu Zeno Sustac si Ciprian Cioaric -foto si Ion Dedu - mediator, impreuna cu Bogdan Stanescu si Constantin Mihaela -parti) care au facut cat zece conferinte de promovare, pot sa confirm ca, ,,nici musca nu s-a auzit"... De asemenea, din multitudinea intrebarilor adresate de participanti atat pe marginea institutiei Medierii cat si a cazurilor concrete prezentate, a rezultat clar cat de putin se cunoaste despre mediere si cat de mult mai avem de muncit pentru a face cunoscuta aceasta metoda alternativa celor care, acum sau mai tarziu, pot fi protagonistii unui conflict.
Felicitari organizatorilor si, la cat mai multe asemenea actiuni! Mediator Ion Constantin

INVESTIREA CU FORMULA EXECUTORIE A ACORDULUI DE MEDIERE

La data de 25 iunie 2010, Judecatoria Sectorului 4 a pronuntat o hotarare prin care a admis cererea de investire cu formula executorie a unui acord de mediere incheiat in temeiul Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator1 intre o persoana fizica si doua societati comerciale, prin care a fost solutionat conflictul existent intre acestea anterior declansarii procedurii judiciare.
Acordul de mediere a fost prezentat de catre partea interesata instantei de la domiciliul sau in temeiul dispozitiilor art. 376 alin. (1) C. pr. civ. coroborate cu dispozitiile art. 6 din Directiva 2008/52/CE a Parlamantului European si a Consiliului privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala.
Pronuntarea unei asemenea hotararii reprezinta un pas important pentru medierea din Romania instituindu-se astfel o practica judiciara in ceea ce priveste modalitatea concreta de valorificarea a pretentiilor partilor stabilite prin intermediul procedurii de mediere. Felicitari din partea Uniunii Nationale a Mediatorilor din Romania tanarului avocat LAURENTIU PETRE, colaborator la prestigioasa societate de avocati ,, SAVESCU VOINESCU SI ASOCIATII”,care prin profesionalism si inteligenta a reusit crearea unui precedent in mediere ,, INVESTIREA CU FORMULA EXECUTORIE A CONTINUTULUI UNUI ACORD DE MEDIERE, PREZENTAT INSTANTEI DE O SINGURA PARTE.
Acest fapt creaza premisele increderii societatilor comerciale in rezolvarea conflictelor in dreptul comercial, prin mediere, intr-un timp foarte scurt, cu costuri reduse avand garantia investirii cu formula executorie, pentru partea care nu-si va indeplini obligatiile.

ASPECTE ESENTIALE PRIVIND SPETA

I.E. in calitate de actionar majoritar al S.C. A si S.C. G a creditat in perioada in care a fost actionar cele doua societati cu sume de bani in vederea desfasurarii in conditii normale a activitatii acestora, potrivit datelor din contabilitatea societatilor mentionate. Societatile, prin noul reprezentant legal, s-au angajat sa preia pachetele de actiuni urmand sa restituie imprumutul acordat de catre I.E. La data de 31.05.2007 a fost depasit termenul de restituire a creditului acordat societatilor S.C. A si S.C. G.
Avand in vedere situatia de fapt si de drept existenta intre persoana fizica I.E. si cele doua societati comerciale, si in conformitate cu prevederile Legii nr. 192/2006, partile au consimitit cu privire la solutionarea litigiului prin procedura de mediere instituita de dispozitiile art. 43 alin (2¹)2 din Legea nr. 192/2006. Astfel, la data de 27.02.2009 a fost incheiat in forma scrisa un Acord de mediere in baza prevederilor art. 58 din Legea nr. 192/2006 prin care s-au stabilit urmatoarele:

􀂾 Renegocierea sumei datorate de cele doua societati persoanei fizice I.E., tinand seama de situatia economica dificila in care se afla acestea si avand in vedere greutatile intampinate in administrarea societatilor.
􀂾 Restituirea sumei prevazute in continutul acordului de mediere conform unui desfasurator conventit de ambele parti.
􀂾 Achitarea sumelor la datele prevazute in mod expres in acordul de mediere.
􀂾 Instituirea unui pact comisoriu expres de gradul al patrulea3 in ipoteza in care, din orice motiv, restituirea unei transe va intarzia mai mult de 5 (cinci) zile lucratoare de la data sc
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 43 alin (2¹) din Legea nr. 192/2006, precum si prevederile art. 64 din Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European si a Consiliului privind anumite aspecte ale medierii in materie civila si comerciala referitoare la posibilitatea uneia dintre parti de a solicita dobandirea caracterului executoriu al acordului scris rezultat in urma medierii, continutul unui astfel de acord dobandind forta executorie.
Au fost anexate cererii de investire cu formula executorie
􀂾 acordul de mediere incheiat la data de 27.02.2010 intre I.E., pe de o parte si S.C. A. si S.C. G pe de alta parte;
􀂾 procesul-verbal de incheiere a medierii
􀂾 taxa de timbru si timbru judiciar.
Procedura de judecata s-a desfasurat fara citarea partilor.
Pronuntarea instantei de judecata: ”Admite cererea. Dispune investirea cu formulă executorie.”

SCURTE CONSIDERATII CU PRIVIRE LA MODALITATEA DE SOLUTIONARE A CONFLICTULUI ANTERIOR SI ULTERIOR DECLANSARII PROCEDURII JUDICIARE
In contextul socio-economic actual marcat de accentuarea efectelor crizei economice la nivel global, cu influente din ce in ce mai accentuate asupra spatiului economic romanesc, medierea, ca modalitate alternativa de solutionare a litigiilor, apare ca o solutie eficienta de incetare a diferendelor aparute intre parti si in acelasi timp de valorificare rapida a pretentiilor acestora. Se evidentiaza astfel ca o alternativa optima de solutionare a conflictelor posibilitatea oferita de procedura medierii prin care partile in mod direct pot decide asupra solutionarii amiabile a
conflictului, decizand asupra intinderea pretentiilor fiecareia dintre acestea, fara a fi nevoie de ponuntarea unei hotarari judecatoresti sau arbitrale.
Anterior pronuntarii hotararii judecatoresti expuse anterior, exista o oarecare incertitudine si lipsa de siguranta a partilor in ceea ce priveste posibilitatea concreta, efectiva de investire a unui astefl de acord de catre instanta de judecata, nefiind practic instituita o practica judiciara in materie.
Potrivit dispozitiilor Legii nr. 192/2006 partile au posibilitatea de a recurge la procedura medierii atat anterior declansarii procedurii judiciare cat si dupa sesizarea instantei de judecata.
In ceea ce priveste prima ipoteza mentionata, art. 43 alin (2¹)5 confera posibilitatea partilor de a solutiona litigiul prin intermediul medierii atat in ceea ce priveste cerereile in materie civila cat si cele in materie comerciala inainte de introducerea cererii de chemare in judecata. Astfel, termenul de prescriptie a dreptului la actiune pentru dreptul litigios suspus procedurii de mediere se suspenda incepand cu data semnarii contractului de mediere, pana la incheierea procedurii de mediere, potrivit dispozitiilor art. 49 din Legea 192/2006. Procedura medierii se inchide in urmatoarele situatii, stabilite in mod expres de dispozitiile art. 56 din Legea 192/2006:
a) prin încheierea unei înţelegeri între părţi în urma soluţionării conflictului;
b) prin constatarea de către mediator a eşuării medierii;
c) prin depunerea contractului de mediere de către una dintre părţi.
Cazul cel mai fericit il constituie fara indoiala integerea partilor si solutionarea conflictului aparut intre acestea prin incheierea unui acord de mediere care va putea fi investit cu formula executorie.
In cea de-a doua situatie prezentata, declansarea procedurii de mediere are ca efect suspendarea judecatii cauzei la cererea partilor potrivit dispozitiilor art. 62 din Legea 192/2006 in conditiile prevazute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din C. pr. civ. Astfel, dupa inchiderea procedurii de mediere, in situatia in care conflictul a fost solutionat pe calea medierii, instanta va pronunta, la cererea partilor o hotarare, potrivit dispozitiilor art. 271 din C. pr.civ.6 care stabilesc in mod concret conditiile si modalitatea de consfintire a acordului de catre instanta de judecata. Hotararea de expedient la care face referire art. 271 C. pr. civ. constituie titlu executoriu potrivit dispozitiilor art. 63 din Legea nr. 192/2006 „Hotărârea de expedient pronunţată conform prevederilor prezentei legi constituie titlu executoriu”, nemafiind necesara investirea cu formula executorie a acesteia.

MOTIVE PENTRU A ALEGE MEDIEREA

Medierea, asa cum a fost reglementata prin Legea nr. 192/2006, confera o serie de avantaje atat pentru magistrati, pe de o parte, cat si pentru partile aflate in conflict, pe de alta parte.
5 (21) În procesele şi cererile în materie civilă şi comercială, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, părţile pot încerca soluţionarea litigiului prin mediere.

6 (1) Parţile se pot înfăţişa oricând în cursul judecăţii, chiar fără să fi fost citate, pentru a cere să se dea hotărâre care să consfinţească învoiala lor.
(2) Dacă părţile se înfăţişează la ziua stabilită pentru judecată, cererea pentru darea hotărârii va putea fi primită, chiar de un singur judecător, urmând ca hotărârea să fie dată de instanţă în
şedinţă.
(3) Dacă ele se înfăţişează într-o altă zi, instanţa va da hotărârea în camera de consiliu.
In ceea ce priveste prima categorie enuntata avem in vedere situatia concreta existenta in sistemul judiciar din Romania, marcata de supraaglomerarea instantelor judecatoresti. Mentionam de asemenea si faptul ca pentru fiecare cauza judecatorul trebuie sa isi motiveze solutiile pronuntate, reducandu-se in mod obiectiv timpul alocat de catre judecator gestionarii fiecarei cauze. Astfel ca in situatia in care partile prin intermediul procedurii de mediere decid cu privire la conflictul aparut intre acestea, instanta de judecata s-ar limita doar la a lua act de acordul instituit, reducandu-se in acest fel numarul cauzelor aflate pe rol.
In ceea ce priveste cea de-a doua categorie enuntata, apar o serie de avantaje in a recurge la procedura medierii printre care amintim:
􀂾 Prin stabilirea intinderii concrete a pretentiilor fiecare parte are de castigat, neexistand practic un invingator si un perdant,
􀂾 Timpul de solutionare rapid, in comparatie cu termenele de judecata care pot dura si pana la cateva luni fiecare;
􀂾 Cheltuielile financiare reduse, luand in considerare ca nu se vor mai plati eventualele taxe de timbru, onorarii avocatiale etc.
Pe langa aceste avantaje mentionate se impune de subliniat caracterul informal, confidential si flexibil al procedurii de mediere. La acestea se adauga si caracterul facultativ marcat de faptul ca partile nu pot fi obligate sa participe la mediere, interesul in cele din urma in solutionarea conflictului fiind al acestora.
Posibilitatea de investire cu formula executorie a acordului de mediere instituit intre parti inainte de declansarea procedurii judiciare vine sa completeze sfera avantajelor oferite de mediere, evidentiind o modalitate concreta, efectiva si rapida de punere in aplicare a dispozitiilor stabilite de catre parti.